- Social - nr. 69 / 9 Aprilie, 2013 Traiesc un sentiment de bucurie fiind aici cu voi. Remarc vibratia inalta, prezenta, si va salut de bine ati venit! Simt ca astazi detin un dublu rol, de ghid si calator, in acelasi timp. Simt necesitatea de a tese o poveste despre aceste incursiuni pe taramul artei nonfigurative, abstracte. Aceste lucrari pot fi intelese ca niste harti ale locurilor in care am fost, in diverse momente ale vietii mele, din ultimii 2 ani. De multe ori am incercat sentimentul de a fi o exploratoare a unui tinut secret, neatins si neprivit vreodata, ce se dezvaluie, incetincet, prin actul creator. Ca fiinte constiente, avem nevoie sa ne situam in raport cu lucrurile si cu celelalte fiinte. Avem o nevoie profunda sa impartasim valorile si, mai ales, avem nevoie de sens. Raspunzand unei intrebari ce mi-a fost adresata ieri, de dl Muresan, cu ocazia montarii expozitiei, de ce pictez astfel acum, as prefera sa fac o parabola cu natura, care, aceeasi fiind, se manifesta diferit, fiind supusa schimbarii si ritmului interior. Viata inseamna miscare. In natura nu exista nimic fix, nimic definitiv. Totul este anotimp, trecere si transformare. Singurul lucru constant in Univers este schimbarea, restul este provizoriu, schimbator, sezonier. Revenind la mine, remarc o etapa diferita, ce dureaza de cativa ani si despre care intuiesc ca va mai trai, poate chiar si la nivel de fundal existential, o etapa de intoarcere a privirii spre interior. Aceasta pivotare spre lumea interioara se traduce plastic in modificarea sursei primare de inspiratie, o alta abordare, alta tehnica si alte dimensiuni. Este o miscare dinspre exterior spre interior. Comparand-o cu un iceberg, as sugera imaginea lumii manifeste, ceilalti, materia, ca fiind doar varful icebergului. Restul domneste in partea ascunsa vederii anatomice, cu diferenta adancimii percepute in sus, spre un inalt intan