O cablogramă WikiLeaks apărută zilele acestea se vrea o adevărată bombă de presă menită să arunce în aer tot ce se ştia despre trecutul fostului demnitar şi disident comunist Ion Iliescu. În documentul cu pricina se spune, cei drept, sub rezerva zvonului, că, în 1974, Ion Iliescu era una dintre variantele pentru postul de ministru de externe al României. Or, în acel an, oficial, Ion Iliescu nu prea era... în graţiile lui Ceauşescu. S-au întâmplat în culise lucruri pe care istoria recentă încă nu le-a consemnat?!... Sau vorbim de reculul unor diversiuni/intoxicări scăpate din clepsidra vremurilor de mult apuse?!... Iar dacă este diversiune/intoxicare, cine avea interesul să-i intoxice pe americani (atunci) şi pe noi (acum) cu un ”zvon otrăvit”?

În mesajul ”top secret” decriptat şi făcut public de WikiLeaks, se vorbeşte despre posibila înlocuire a ministrului de externe al României din 1974, respectiv George Macovescu, cu Ion Iliescu sau cu Ştefan Andrei. Însă, debarcarea ministrului de externe George Macovescu nu a avut loc în 1974. Totuşi, în cele din urmă, locul lui Macovescu la conducerea diplomaţiei româneşti a fost luat de Ştefan Andrei, dar... abia 4 ani mai târziu, adică în 1978, an cu multe probleme pentru regimul Ceauşescu. După câte se ştie, în acel an care a urmat cutremurului din 1977, un alt cutremur s-a produs la vârful piramidei comuniste de la Bucureşti: în vara anului 1978, generalul Ion Mihai Pacepa, şeful adjunct al spionajului românesc, şi omul care ar fi trebuit să devină şeful Administraţiei Presidenţiale (un om despre care se spune tot mai des, fără probe, că ar fi fost agent KGB), a... ”defectat”. El a trecut la ”duşmanii” din blocul capitalist, la scurtă vreme după ce, în primăvara lui 1978, l-a însoţit pe Ceauşescu în ultima vizită pe care acesta avea să o facă în SUA. Din acel an 1978, practic, a început declinul lui