Peste 300 de mil. euro, o cincime din ce am absorbit din fonduri structurale, reprezintă corecţii financiare aplicate autorităţilor locale

După ce că avem cea mai mică rată de absorbţie, avem şi cea mai mare corecţie financiară, de 15 ori mai mult ca în Polonia

Există riscul falimentului proiectelor cu bani europeni şi apar efecte deosebit de grave asupra bugetelor locale

Peste 300 de milioane de euro, aproape 20% din ceea ce România abia reuşea să absoarbă din fonduri structurale până în decembrie 2012, reprezintă valoarea corecţiilor financiare aplicate autorităţilor publice locale (Consilii Judeţene şi primării ale municipiilor reşedinţă de judeţ) pentru proiectele implementate din fonduri structurale. Valoarea medie a unei corecţii financiare a fost de aproximativ 13% din bugetul unui contract de achiziţie publică, în cifre absolute, circa 400.000 euro.

Cel mai frecvent aplicate corecţii financiare sunt cele în vloare de 5% din bugetul unei achiziţii, respectiv 25% din valoarea contractului, dar există şi situaţii în care s-au aplicat corecţii de 100% din valoarea respectivului contract (ex: Consiliul Judeţean Olt, corecţie în valoare de aprox. 3,7 mil. euro). Cea mai mare corecţie financiară aplicată într-un proiect a fost pentru Consiliul Judeţean Tulcea, pentru un contract de lucrări, valoarea corecţiei fiind de aproximativ 7 milioane de euro. Astfel, România are cea mai mică rată de absorbţie din Uniunea Europeană, cel mai mare nivel al corecţiilor financiare, dublu faţă de Spania (158 milioane euro), şi de 15 ori mai mult decât Polonia (24 milioane euro) sau Germania (22 milioane euro). În acest sens, autorităţile publice locale (primarii municipiilor reşedinţă de judeţ şi preşedinţii de Consilii Judeţene) au ridicat pe agenda publică o problemă extrem de gravă: riscul falimentului proiectelor finanţate din fonduri europene şi