Greenpeace a lansat ieri un amplu studiu ştiinţific care analizează factorii care ameninţă insectele polenizatoare şi agricultura Europei. Studiul subliniază importanţa ecologică şi economică a populaţiilor sănătoase de albine şi accentuează nevoia urgentă de a elimina din agricultură pesticidele care afectează albinele. O astfel de măsură ar reprezenta un prim pas crucial şi eficient pentru protejarea sănătăţii populaţiilor de albine şi pentru a le proteja abilitatea de a poleniza, aspect vital pentru ecosistem şi producţia de hrană în Europa.
Valoarea economică globală a culturilor care depind de polenizare se ridică la 265 de miliarde de euro, potrivit celor mai recente estimări. De asemenea, Organizaţia pentru Hrană şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) estimează că din 100 de specii de culturi care asigură 90% din hrana globală, 71 dintre ele depind de polenizarea făcută de albine, iar aproximativ 4000 de legume există numai datorită polenizării.
Astfel, fără albine, ecosisteme întregi, agricultura şi producţia de hrană ar fi supuse riscului.
Alexandru Riza, coordonator de campanii Greenpeace România, a declarat: "Este mai mult decât evidentă nevoia pe care o avem de albine şi faptul că dispariţia lor ar influenţa dramatic o bună parte din ecosisteme, ecosisteme din care face parte si omul. Trebuie să trecem urgent la agricultura ecologică. Aceasta este unica soluţie pe termen lung de a salva albinele şi agricultura în Europa".
Studiul "Declinul albinelor" arată că declinul global la nivelul populaţiilor de albine rezultă în urma unor factori multipli, precum bolile şi paraziţii, schimbările climatice şi practicile agricole industriale intensive. În ceea ce priveşte ultimul factor, dovezi ştiinţifice subliniază influenţa nefastă a anumitor pesticide, inclusiv a neonicotinoidelor, care ucid în masă albinele. În afară de otrăvirea
