Veniturile din industria petrolieră, similare celor pe care le obţin statele din Orientul Mijlociu, şi modelul nordic generos de stat al bunăstării afectează încet, dar sigur, economia norvegiană, ameninţând cea mai mare poveste de succes din Europa de Vest, se arată într-o analiză Reuters.

La suprafaţă, Norvegia este o ţară invidiată de întreaga lume, înregistrând o creştere solidă, un PIB nominal care depăşeşte 100.000 dolari şi o rezervă de 700 miliarde dolari, echivalentul a 140.000 pentru fiecare locuitor al statului scandinav.

Însă această avuţie pare să afecteze economia, în condiţiile în care norvegienii se concentrează tot mai mult asupra modalităţilor de petrecere a timpului liber şi a vieţii de familie, lucrând din ce în ce mai puţin. Imigraţia nu reuşeşte să reducă decalajul de forţă de muncă având o calificare înaltă, ceea ce duce la stagnarea productivităţii, creşterea accelerată a salariilor şi reducerea competitivităţii companiilor locale, din cauza preţurilor mari pe care le practică. "Petrolul este o metaforă pentru un câştig la loterie. Belşugul s-a strecurat în societate, însă oamenii nu observă acest lucru din cauza faptului că tranziţia a fost graduală", consideră Ivar Froeness, profesor de sociologie în cadrul Universităţii din Oslo.

Tot mai mulţi norvegieni părăsesc capitala ţării joi după-amiază, în loc de vineri după-amiază, prelungindu-şi sfârşiturile de săptămână, arată domnia sa. "S-ar putea să luăm drept un dat faptul că avem o casă, o cabană la munte şi, poate, şi o casă pe plajă", a mai declarat profesorul universitar.

Costul cu salariile a crescut cu 63% faţă de anul 2000, de aproape şase ori mai multe decât în Germania sau Suedia, în timp ce rata angajării, ajustată cu programele de lucru cu jumătate de normă, este de 61%, mai puţin decât toate celelalte state nordice şi chiar şi sub nivelul Greciei, potrivit