Timp de două zile, etnicii rromani au fost în centrul atenţiei opiniei publice. Pe lângă bagajul lor cultural, reprezentanţii acestei minorităţi au moştenit o serie de probleme ce ţin de integrarea socială.

În vreme ce la Chişinău Ziua Internaţională a Romilor a fost sărbătorită cu depuneri de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi cu expoziţii de fotografie, la Vulcăneşti, raionul Nisporeni, acolo unde se află una dintre cele mai mari comunităţi din ţară ale acestei etnii, singura festivitate e la gimnaziul de la marginea satului. Vreo 30 de copii îmbrăcaţi în straie ţigăneşti dansează pe muzica de acordeon a profesorului lor de istorie, tot de etnie romă.

„În sat trăiesc circa 1.300 de romi. Singurele obiceiuri rămase sunt păstrate aici, în şcoală. În rest, vechile tradiţii ţigăneşti au dispărut încă de la sfârşitul perioadei staliniste. Nici măcar zălog pe mireasă nu mai punem“, susţine Simion Ibrian, pedagogul cu acordeon.

„Pe vremea mea, de la sfârşitul lui martie până după Paşti toată lumea ieşea în mijlocul satului şi dansa. Fetele erau luate de lăutari, din gospodării, şi aduse cu taraf la joc. Acum oamenii noştri sunt plecaţi la Moscova, la muncă. Dar să veniţi după Paşti, că avem cinci nunţi în sat“, mărturiseşte şi Vasiliţa Ibrian, o pensionară de 63 de ani, care a venit la şcoală să-şi vadă viitoarea noră de 15 ani.

Bătrâna se laudă că toţi romii mai înstăriţi şi-au contractat manelişti din România ca să le cânte la nunţi. „Un vecin îl aduce pe Florin Salam la nunta băiatului. Eu n-am să dau 20.000 de euro ca să-l iau pe Salam. Pentru nepot meu îl aduc pe Cătălin de la Buzău. Mă costă 7.000 de euro, dar cântarea e cadoul meu de nuntă. Am luat banii prin credit, de la bancă. Acum caut limuzină de la Chişinău să-i ducă pe copii la cununie“, mai spune femeia.

Romii sunt discriminaţi atunci când sunt în căutarea unui loc de m