Şomajul a atins cota alarmantă de 12% la nivelul Zonei Euro. În rândul tinerilor sub 25 de ani, situaţia este de aproape două ori mai gravă, ponderea celor în căutare de lucru fiind de 23,9%. România se află printre ţările care au reuşit să menţină acest fenomen în limite acceptabile la nivelul întregii populaţii, dar se confruntă cu mari probleme la nivelul tineretului.

Trebuie remarcat că flagelul şomajului se manifestă mai pregnant în Zona Euro decât pe ansamblul întregii Uniuni Europene, unde se înregistrează un nivel de 10,9%, în creştere de la 10,2% în urmă cu un an.

La rândul ei, UE se situează la nivelul acestui indicator macroeconomic esenţial mult peste SUA (7,7%) şi Japonia (4,2%).De aceea, ar trebui să abordăm prudent adoptarea euro.

Flancul sudic al Zonei Euro formează podiumul şomajului, situat detaşat în afara mediei europene, după cum se poate vedea în topul de mai jos. Cu toate acestea, nici state situate mai la nord, precum Slovacia sau Irlanda, nu au fost ocolite de lipsa locurilor de muncă.

Dintre cele patru mari economii ale UE, Italia şi Franţa (cu 10,8%), stau cel mai rău la acest capitol, ceea ce corelat cu poziţiile Spaniei şi Portugaliei se constituie într-un avertisment pentru noi, prin prisma componentei socio-culturale latine.

Cu “doar” 6,7%, România ocupă locul şase în rândul ţărilor cu şomajul cel mai redus, după Austria (4,8%), Germania (5,4%), Luxemburg (5,5%), Olanda (6,2%) şi Malta (6,6%). Ceea ce ar fi relativ bine, dacă nu ne-am evidenţia printr-o particularitate. Şi anume, ocupăm primul loc la raportul dintre şomajul în rândul persoanelor cu vârsta sub 25 ani şi şomajul la nivel naţional.

Raportul în cauză este, pentru România, de 3,3:1, faţă de 1,8:1 în cazul Austriei şi 2,7:1 în cazul Germaniei, pe de o parte, respectiv 2,2:1 în cazul Greciei şi 2,1:1 în cazul Spaniei. Falia creată între gene