Datoria uriaşă, aura apocaliptică cu care uneori politicienii îşi înconjoară con flictele legate de reducerea cheltuielilor, perspectiva inflaţiei accelerate evocată ca urmare a strategiei Fed de a alimenta economia prin achiziţii de active şi îmbătrânirea populaţiei sunt câteva din premisele ideii că SUA, cea mai mare economie a lumii, se îndreaptă spre o criză a datoriilor de genul celei greceşti.

Dar o analiză mai atentă demonstrează că economia americană este la fel de solidă precum cea germană, cea mai mare din Europa, şi poate într-o formă chiar mai bună, scrie Financial Times.

Conflictele politicienilor americani cu privire la reducerea cheltuielilor au adus în colimatorul analiştilor datoria aparent uriaşă a ţării. Datoria brută se situează la 16.800 miliarde de dolari, echivalentul a 111% din PIB. Un mit larg răspândit este că principalul creditor al SUA este China, însă cifrele arată că tocmai guvernul american deţine cea mai mare parte a datoriilor. Spre exemplu, fondul de siguranţă socială deţine datorii federale de 4.800 miliarde dolari. De asemenea, Rezerva Federală are în portofoliu datorii federale de 1.800 miliarde dolari şi este puţin probabil ca instituţia să vândă aceste active.

După un calcul sumar, datoria publică a SUA ajunge la 10.200 miliarde de dolari, echivalentul a 68% din PIB. Spre diferenţă, datoria publică a Germaniei, apărătorul austerităţii în zona euro, se situa la sfârşitul anului trecut la 80,5% din PIB. De ase me nea, exporturile germane, apreciate pentru calitatea lor, ar putea reprezenta o slăbiciune pentru economie deoarece contribuie cu peste o treime la PIB-ul ţării, în timp ce exporturile americane au o contribuţie de 15% la PIB. De altfel, consumul intern este principalul motor de creştere economică în SUA. În plus, SUA au avantajul de a se împrumuta în propria monedă.

Un plus pe