Micul orășel din județul Iași a intrat în lumea bună cu investiția de 1,6 milioane de euro în energie alternativă. Reprezentantul grec a refuzat să spună ce producție estimează, pentru a nu atrage atenția asupra schemei afacerii. Certificatele verzi din România sunt printre cele mai scumpe din Europa. Seamănă cu bula imobiliară de dinaintea crizei

Cu o voce gravă, ministrul Energiei, Constantin Niţă, a anunţat, săptămâna trecută, spargerea „bulei certificatelor verzi”. Deocamdată e un proiect, se încearcă marea cu degetul, ministrul recunoscând că aşteaptă „reacţiile pieţei”. Investiţii de miliarde de euro ar sări în aer, pentru că schemele actuale de profit s-ar topi aşa cum s-a întâmplat cu imobiliarele în urmă cu 4-5 ani. De cealaltă parte, marii consumatori industriali, dar mai ales românii, care sunt plătitorii finali ai facturilor de energie, suportă tot mai greu producţia ecologică de curent.

Goana după vânt

Concret, schema de profit a „energiei verzi” e noul El Dorado al fondurilor de investiţii la nivel mondial. Euforia care a cuprins investitorii ce străbat România în lung şi-n lat în căutarea celor mai bune zone „de vânt” sau „de soare” are o explicaţie simplă: valoarea foarte mare a certificatelor verzi în România şi schema extrem de generoasă de subvenţionare a fiecărui megawatt produs.

Investiţia firmei elene Montana Endless Energy întrun parc fotovoltaic de 1 MW putere la Târgu Frumos este un excelent studiu de caz. O afacere bună, spune primarul Aici, la 2 km de Târgu Frumos, pe drumul spre Botoşani, era până în urmă cu trei ani groapa de gunoi a oraşului. Acum, gunoiul se duce tocmai la Roman, că aşa cere legea, să fie ecologic totul. Pe cele 2 hectare, parcul fotovoltaic încă nu produce nimic, pentru că nici soare n-a fost, iar transformatorul care să bage energia în sistemul naţional va fi instalat abia într-o săptă