Studiile de specialitate au demonstrat că primii zece factori declanşatori ai depresiei în viaţa unui individ sunt în ordine descrescătoare ca intensitate: decesul şotului sau şoţiei, divorţul, decesul unui membru apropiat al familiei, separarea maritală, rănirea sau boala personală severă, pierderea serviciului, condamnarea la detenţie, decesul unui prieten apropiat, sarcina şi reajustarea în afaceri. Fiecare individ reacţionează însă diferit la aceşti factori declanşatori, iar reacţia emoţională depinde de rezistenţa la stres a fiecăruia şi de istoricul medical.

Este important de ştiut că primele simptome în depresia reactivă nu apar întotdeauna imediat după acţiunea factorului favorizant sau într-o perioadă scurtă de timp. De cele mai multe ori, acest lucru se întâmplă la o perioadă variabilă de la acţiunea lui, frecvent prin efect cumulativ.

“Ca simptome specifice ale depresiei reactive întâlnim dispoziţia depresivă, iritabilă, irascibilitatea, nervozitatea sau scăderea pragului de toleranţă la frustrare. Bolnavul poate să zâmbească sau chiar să nege schimbarea de dispoziţie, dar să se plângă în schimb de dureri persistente (cel mai frecvent întâlnitefiind durerile de spate) care nu cedează la antalgice şi care de obicei nu au o cauză fiziologică. La fel, poate să prezinte accese de plâns sau dimpotrivă să acuze incapacitate de a simţi emoţiile”, spune Anca Talaşman, medic primar psihiatrie.

Manifestările psihologice asociate cu depresia reactivă sunt exprimate prin lipsă de încredere în propria persoană, cu stimă de sine scăzută, indecizie, scăderea capacităţii de concentrare, retracţie socială, gândire pesimistă, auto-învinovăţire. Pot să apară senzaţia de oboseală, agitaţie, modificări de greutate corporală, tulburări de somn, tulburări de dinamică sexuală.

Medicii psihiatri susţin că intervenţia terapeutică precoce este ideală. Cu cât