Craiova renaște greu din spumele lui Mititelu împotriva corupților din fotbalul românesc. Suporterii îi fac cezariană, doctorii în fotbal ai Craiovei Maxima trag de capul ei cu forcepsul, încît ai zice că pe stemă va fi o girafă, iar nu temutul leu.
Nu există știre absurdă despre Universitatea pe care s-o scrii și pe care arhiva să nu ți-o confirme sau viitorul să nu ți-o reducă la un fapt banal, cîndva.
Acum două săptămîni, Universitatea Craiova avea un manager general, pe Ilie Balaci, un antrenor, pe Aurică Țicleanu, deasupra stadionului “Ion Oblemenco” dădea tîrcoale proiectul unui complex sportiv ultramodern cu o arenă de patruzeci de mii de locuri, iar jucători pe care lumea nu putea să-i mai încapă își anunțaseră participarea la trialul din care Știința avea să-și aleagă primul unșpe.
Ce se întîmplă azi? Păi, Minunea Blondă s-a dovedit prea blîndă pentru o aventură cică fără bani, Țicleanu nu știe dacă să fie antrenorul unei echipe fără jucători sau să intre în joc pentru postul de antrenor al unei echipe de Divizia B, iar Lia Olguța pare că nu mai vrea să pozeze în complexul Lia Manoliu.
La fel ca în multe maternități din România, ca să se nască, noua Universitatea are nevoie de bani. Mititelu are terenuri de vînzare, dar jură că nu ar vinde niciodată terenul cel mai de preț pe lumea asta pentru el: terenul pe care a îngenuncheat Bordeaux și Kaiserslautern.
Oamenii ăștia, fără discuție, iubesc Universitatea. Poate prea mult!
Publicat în Cațavencii, nr. 14(92), 2013
Craiova renaște greu din spumele lui Mititelu împotriva corupților din fotbalul românesc. Suporterii îi fac cezariană, doctorii în fotbal ai Craiovei Maxima trag de capul ei cu forcepsul, încît ai zice că pe stemă va fi o girafă, iar nu temutul leu.
Nu există știre absurdă despre Universitatea pe care s-o scrii și pe care arhiva să nu ți-o
