Unul din cei mai mari duhovnici pe care i-a dat neamul românesc, vrednicul de pomenire Părintele Arhimandrit Cleopa Ilie, a văzut lumina zilei în comuna Suliţa, din judeţul Botoşani, în urmă cu 101 ani,  la 10 aprilie, într-o familie de ţărani credincioşi, Alexandru şi Ana Ilie. Aceştia au avut zece copii, din care cinci au îmbrăţişat viaţa călugărească. Marele duhovnic de la Mănăstirea Sihăstria a schimbat viaţa multor credincioşi care, cu smerenie, speranţă şi credinţă nestrămutată în Dumnezeu, au venit să-i ceară sfatul, descărcându-şi sufletul şi primind poveţe călăuzitoare ori ascultându-i cuvântul blând, rostit în faţa Sfântului Altar la praznice, duminici sau în rânduiala săptămânii.

Despre Părintele Cleopa, vrednicul de pomenire Avva Petroniu Tănase, la rându-i mare duhovnic, Stareţ al Schitului Prodromu (din Sfântul Munte Athos), trecut la Domnul în urmă cu doi ani, nota în lucrarea “Icoane smerite din Sfânta Ortodoxie românească”: “Era cunoscut nu numai în ţările ortodoxe, ci în toată lumea creştină. Străinii, îndeosebi ortodocşii, când veneau în România, nu se putea să nu treacă pe la Sihăstria ca să-l vadă pe Părintele Cleopa. Ierarhi, teologi, intelectuali, monahi şi oameni simpli treceau pe la Părintele Cleopa şi toţi plecau folosiţi de chipul cuvios şi sfătos al Părintelui, de cuvântul său duhovnicesc care îi mângâia pe cei tineri dar, mai ales, îi uşura de povara sufletească a păcatelor prin sfânta spovedanie”. Despre viaţa Părintelui Cleopa, Avva Petroniu Tănase spunea: “Duhovnicul Paisie de la schitul Cozancea, cunoscut al familie, îl va îndruma pe tânărul Constantin, că aşa îi era numele de botez, spre viaţa călugărească din Mănăstirea Sihăstria, unde va merge în anul 1929, iar în anul 1937 va primi tunderea monahală, luând numele de Cleopa. În vremea aceea, Sihăstria era un schit modest (...) Dar avea un stareţ vrednic, Schimonahul Ioan