Guvernul îşi va angaja răspunderea pe un act normativ prin care încearcă să rezolve problema imobilelor confiscate de regimul comunist. Executivul a introdus în proiect observaţiile CEDO.

Guvernul a decis, ieri, angajarea răspunderii pentru proiectul privind retrocedarea imobilelor şi terenurilor naţionalizate după discuţii în acest sens cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Observaţiile CEDO au fost incluse în proiectul de lege, în aşa fel încât România să nu mai rişte să piardă procese în acest domeniu, a explicat premierul Victor Ponta.

Acest proiect de lege, pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea săptămâna viitoare, va fi trimis spre Parlament.

CEDO recomandă ca destinaţia imobilelor ce trebuie retrocedate şi care găzduiesc şcoli sau spitale să fie menţinută doar şapte - zece ani, în contextul în care proiectul iniţial al legii retrocedărilor elaborat de Guvernul Ponta prevedea ca termenul să fie de 20 de ani.

Premierul a explicat că impozitul de 85% impus celor care cumpără drepturi litigioase este acceptat de CEDO.

Noul act normativ prevede trei etape ale rezolvării problemei: restituiri în natură pe plan local, restituiri în natură decise la Bucureşti şi despăgubiri.

Proiectul prevede că, până la 1 ianuarie 2016, terenurile şi imobile se vor restitui în natură la nivel local. Pentru terenuri, restiturile se pot face şi pe alte amplasamente, dar în aceeaşi localitate.

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) a identificat mii de hectare de teren agricol şi intravilan, precum şi un număr semnificativ de imobile care ar putea fi folosite pentru despăgubiri. Terenurile retrocedate vor fi acordate de administraţiile locale sau de Agenţia Domeniilor Statului (ADS).

Cum se acordă despăgubirile

Dacă termenul de 1 ianuarie 2016 nu va fi respectat, ANRP va amenda autorită