Legea de înfiinţare a viitoarei Autorităţi de Supraveghere Financiară stârneşte aprigi dispute politice între majoritate şi minoritate, între preşedinte şi Parlament, ba chiar şi între PSD şi PNL

Cererea preşedintelui Traian Băsescut ca rudele parlamentarilor să nu poate face parte din Consiliul de Administraţie al viitoarei Autorităţi de Supraveghere Financiară (ASF) a fost ignorată de deputaţi. Aceştia au stabilit, ieri, că între membrii CA ai ASF nu trebuie să se regăsească soţii, rudele ori afinii până la gradul al treilea cu membrii Guvernului şi ai Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României.

În forma iniţială a legii, se specifica faptul că membrii ASF nu pot fi „soţi şi nici rude ori afini până la gradul al treilea cu preşedintele României, preşedinţii Camerelor Parlamentului, membrii Guvernului, membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României”.

Deputaţii nu doar că au ignorat cerinţa şefului statului privind introducerea pe listă a rudelor parlamentarilor, dar au decis, în plen, să fie scoşi şi preşedinţii celor două Camere, dar şi preşedintele României din lista de incompatibilităţi.

În schimb, deputaţii au fost de acord cu cererea preşedintelui Traian Băsescu de a se majora, de la 7 ani la 10 ani, experienţa profesională necesară membrilor din conducerea executivă a ASF. În favoarea acestei forme a proiectului s-au pronunţat 277 de deputaţi, 37 au fost împotrivă, iar 2 s-au abţinut. Camera Deputaţilor este primul for sesizat, Senatul fiind Cameră decizională. Votul este însă ultimul episod dintr-o dispută crâncenă purtată între partide, pentru controlul acestui veritabil mamut financiar.

Ce este ASF

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), instituţie care urmează să preia controlul asigurărilor, a pensiilor private şi a pieţei din capital, prin desfiinţarea celor trei Comisii