Fosta bază de producţie industrială a ICMRS arată ca după bombardament * După ce au golit locul de fier şi cărămidă, talibanii încă mişună printre dărâmături * Societatea vrea să securizeze perimetrul şi să amenajeze o staţie de betoane Nici gardul nu a mai rămas din baza de producţie industrială a Întreprinderii de Construcţii, Montaj şi Reparaţii Siderurgice de la Galaţi. Situată la ieşirea din oraş spre Smârdan, în nordul ArcelorMittal, fosta BPI a ICMRS se întinde pe o suprafaţă de mii de metri pătraţi. Altădată, ICMRS îşi producea acolo prefabricatele folosite la construcţia combinatului de oţel din sudul Moldovei, în anii ’60, şi, mai târziu, la reparaţiile curente de pe platforma siderurgică. Astăzi, şi întreprinderea, şi baza sunt umbre palide a ceea ce erau odată. Cu doar 250 de salariaţi rămaşi din peste 10.000, societatea este în insolvenţă şi încearcă să se salveze de la faliment, iar fosta sa bază de producţie industrială arată ca un trup sfârtecat de lupi flămânzi, prin măruntaiele căruia mai mişună, ca nişte viermi, talibanii care caută fier şi cărămidă.

“Când am văzut ce-i acolo, mi-au dat lacrimile”

Cândva, baza de producţie industrială a ICMRS arăta ca un furnicar în care lucrau sute de oameni. “La BPI erau concentrate producţia de prefabricate mecanice, de construcţii metalice, de geamuri termopan şi activitatea de îndoit ţevi. La bază se găseau şi laboratorul de încercări, şi autobaza. Între 600 şi 800 de oameni lucrau acolo, în medie, din anii ’60 până în 1998, când au avut loc primele plecări în masă”, îşi aminteşte liderul de sindicat de la ICMRS, Alexandru Serea.

Acum, clădirile nu mai există. Singurele vestigii care sugerează că acolo s-a făcut producţie odată sunt câţiva pereţi şi piloni masivi din ciment. Aceştia au scăpat de mâna hoţilor nu pentru că sunt mari (talibanii ar fi găsit, cu siguranţă, o soluţie de a-i “ev