Primăria Craiova apreciază situaţia chioşcurilor din municipiu după ureche. Sau după criterii ştiute numai de funcţionarii săi, ori, poate, de şefii acestei instituţii, din moment ce, în cazul unor construcţii cu destinaţie comercială, municipalitatea este pentru unii mumă, iar pentru alţii ciumă. Cel puţin aşa s-ar înţelege din tratamentul total diferit pe care l-au primit unele chioşcuri care aveau probleme nerezolvate în privinţa terenului de sub construcţie. Pentru că, în condiţii relativ similare, unele astfel de chioşcuri au fost dărâmate prin dispoziţia primarului Craiovei, altora li s-au încheiat contracte de închiriere pe terenul de sub construcţie, iar celor mai norocoşi municipalitatea a decis chiar să le vândă terenul de sub chioşc.
Casă făcută în 1956 de Sfatul Popular Orăşenesc...
Începem cu cel mai nefericit exemplu - aşa-zisul „aprozar“ de pe strada Ştirbei Vodă din Craiova. E vorba de o casă - nu chioşc, aşa cum s-ar crede - construită în anul 1956 ca staţie a „Trenuleţului Pionierilor“, ce făcea curse regulate din zona centrală a oraşului până la Lunca Jiului. A avut această destinaţie până în anul 1966, când, prin dispoziţie a primarului de atunci, clădirea a trecut din administrarea Gospodăriei Comunale a Sfatului Popular Orăşenesc la Întreprinderea Comercială de Stat (ICS) Legume-Fructe - aşa-numitul ILF -, pentru a se amenaja acolo un aprozar pentru cetăţenii din acest cartier. Aprozarul a funcţionat acolo din 1966 până în 1989, apoi s-a transformat într-un magazin care comercializa mai mult decât legume şi fructe. În 1995, fostul ILF, transformat între timp în Legume-Fructe SA, a vândut spaţiul cu pricina firmei SC CIOBĂNIŢĂ SRL, care, la rândul său, l-a vândut în 2000 către Ştefana Dungă. Fiul său, Aurel Dungă, patron al firmei CALEDA SRL, şi-a amenajat acolo un magazin. În 2003, CALEDA SRL a devenit chiar proprietar
