În weekend, pacienţii care stau în saloane cu geamuri spre Super Copou nu pot dormi din cauza muzicii din discotecile din apropiere. ”Am impresia că trece trenul prin faţa geamului, deoarece simt cum podeaua se mişcă. Sunt în vârstă şi nu vreau decât să mă odihnesc“, a afirmat Gheorghe, un bărbat în vârstă de 62 de ani.
Medicamente, muzică şi gălăgie. De acest tratament au parte pacienţii internaţi la Spitalul „Dr. C.I. Parhon“, care reuşeşesc cu greu să adoarmă în nopţile în care muzica duduie în cluburile din proximitatea unităţii medicale. De joi şi până duminică, noapte de noapte, muzica se aude până la orele dimineţii, la care se adaugă claxoanele maşinilor conduse de petrecăreţi şi ţipetele celor care au consumat băuturi alcoolice peste măsură. Conducerea spitalului cunoaşte problema, dar nu există multe soluţii. Nici cluburile nu se vor închide, dar nici spitalul nu se poate muta.
În nopţile în care muzica duduie în cluburile din apropierea Spitalului „Parhon“, pacienţii nici nu mai ştiu dacă se află la petrecere sau într-o unitate medicală. Geamurile termopan nu mai au niciun efect, atunci când sunetele se aud chiar şi din faţa Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi, situată mai jos de spital şi de Super Copou, acolo unde sunt cluburile. Cei mai nemulţumiţi sunt bolnavii, care abia reuşesc să se odihnească, majoritatea fiind trecuţi de vârsta a doua. Dacă unii îşi acoperă capetele cu perne, alţii se plimbă dintr-un colţ al holului într-altul, în speranţa că vor obosi atât de tare, încât somnul îi va răpune imediat ce se întind în pat. „Sunt internat de duminică. O noapte a fost suficientă pentru a mă grăbi să plec acasă. E foarte deranjant. Am impresia că trece trenul prin faţa geamului, deoarece simt cum podeaua se mişcă. Sunt în vârstă şi nu vreau decât să mă odihnesc“, a afirmat Gheorghe, un bărbat în vârstă de 62 de ani ven
