- Comentariu - nr. 70 / 10 Aprilie, 2013 Cand tara noastra a intrat in Uniunea Europeana, romanii erau atunci – ca si ulterior – cei mai mari (si entuziasti) sustinatori ai acestei aderari. Conform primului raport Eurobarometru pentru Romania, scorul de incredere in Uniunea Europeana era in toamna anului 2004 de 74% - cel mai ridicat dintre toate statele membre asociate. In toamna lui 2011, procentul a fost insa de 46%, cu o scadere de 16 puncte procentuale fata de anul precedent. Increderea in UE a scazut, in continuare, in 2012, mai ales dupa abordarea partizana in cazul procedurii de demitere a lui Traian Basescu. Dar si dupa ce populatia s-a convins ca "votul popular” poate fi usor neglijat (incalcat) de o "decizie” venita de la Bruxelles, o abatere grava de la "democratia votului”. Pe langa aceste lucruri, privatizarile – impuse de institutiile financiare occidentale – s-au soldat, cum bine a putut constata oricine, nu cu relansarea economiei romanesti, ci cu falimentarea unitatilor economice si a trimiterii in somaj a mii si mii de romani. Fapt este ca, in trecut, fostii presedinti ai Comisiei Europene, Jacques Delors si, mai ales, social-democratul Romano Prodi, au sprijinit imens tara noastra, Prodi, indeosebi, in perioada 2000-2004, pentru finalizarea negocierilor de aderare. Efectele aderarii? Apartenenta la Uniunea Europeana a insemnat, in primii ani, pentru romani, in mod esential: libertatea de a calatori, de a munci, de a studia in spatiul Uniunii Europene; democratie si speranta de prosperitate economica intr-un climat de pace. De aici si increderea mare a romanilor in UE, de care vorbeam la inceput. Asta, desi, datorita incompetentei unor politicieni romani aflati la guvernare, Romania nu a valorificat complet dreptul de a beneficia, dupa aderare, de cei 30 de miliarde de euro, rezervati tarii noastre, sub forma unor fonduri nerambursabile. Si, desi,