Alegerile pentru nou Parlament European sunt programate între 22 şi 24 mai 2014, în toate ţările membre ale Uniunii Europene. Faţă de actualul număr de europarlamentari, 33, în viitorul legislativ european România are dreptul la doar 32 de mandate, cu unul mai puţin din cauza reducerii efectuate la nivelul întregului PE.
Bătălia pentru intrarea în acest înalt for legislativ reprezentativ pentru ţările membre ale UE, a început încă de acum câteva luni, dar se accentuează pe zi ce trece pentru potenţialii şi deja unii anunţaţi candidaţi români. Strategiile politico-electorale, la nivel de partide sau alianţe au început să fie tot mai dinamice după alegerile parlamentare din România.
Rezultatele parlamentarelor din ţara noastră care au stabilit harta actualilor aleşi, au determinat numeroase poziţionări şi repoziţionări pentru europarlamentare. Partidelor politice li se vor adăuga independenţii, reprezentanţii minorităţilor sau ai ong-urilor în competiţia electorală pentru locurile României la viitorul Parlament European.
Regulile electorale pentru înscrierea în cursa de ocupare a fotoliilor europarlamentare solicită candidaţilor pe liste să strângă 200. 000 semnături de susţinere, iar independenţilor câte 100. 000 de semnături din partea votanţilor români.
Deja, la nivelul marilor partide politice - PSD, PNL, PDL - se dau lupte interne pentru accederea pe listele candidaţilor. În timp ce unii dintre candidaţi sunt siguri de susţinerea partidului, cum ar fi actuala europarlamentară Adina Vălean, soţia lui Crin Antonescu, sprijinită de PNL Prahova, alţi politicieni încearcă să-şi asigure locul pe listele încă nefinalizate.
Elena Băsescu a declarat că, chiar şi fără sprijinul PDL, va candida la viitoarele alegeri europene din 2014.
În PDL, de exemplu, preşedintele Vasile Blaga a anunţat că este posibil ca pe viitoarea listă de candidaţi
