„Iartă-mă că ţi-am scris lung, fiindcă n-am avut timp să scriu scurt”.
*
Găsesc în revista Vatra, nr. 502-503 a.c., în nişte pagini de jurnal ale lui Emilian Galaicu-Păun, un banc din perioada sovietică: ÎNTREBARE: Pe ce se menţine unitatea de monolit a lagărului socialist? R|SPUNS: Prin nivelul intelectual mongol, prin trezvia rusească, prin ospitalitatea nord-coreeană, prin ateismul polonez, prin internaţionalismul românesc, prin altruismul bulgar, prin simţul umorului german etc., etc. şi se consolidează prin uşoara şi accesibila limbă maghiară.
Galaicu-Păun redă bancul în limba rusă, fără să-l traducă. „Bineînţeles, în original”, zice, căci în limba originară are altă suculenţă. De pildă, în română cuvântul „trezvie” are conotaţii mai mult creştine, pe când în ruseşte „trezvost'” înseamnă în primul rând starea când nu eşti beat. Celor care, eventual, i-ar putea reproşa lui Galaicu de ce nu a tradus, acesta le-ar putea răspunde caAlexandru Vakulovski, alt autor din Basarabia, autorul celebrului Pizdeţ, care şi el citează în ruseşte: „Dar voi, de ce citaţi în franceză sau engleză pagini întregi, fără să le traduceţi măcar la subsol, iar eu nu înţeleg nimic?”. Aşa îmi spune poetul Constantin Acosmei că ar fi spus Vakulovski.
*
În aceeaşi Vatra, Ciprian Vălcan notează nişte vorbe ale lui Vlăduţ (copilul său, probabil): ”Ştii ce vreu când o să fiu mare? Să-mi apară chiloţii la televizor”. Apoi Vălcan comentează (şi sunt cu totul de acord cu el): „El pare să fi înţeles cum stau lucrurile la noi, căci peste 80% dintre celebrităţile din România şi-au dobândit notorietatea după ce le-au apărut «chiloţii» la televizor”.
Tot Vlăduţ vrea să ajungă preşedintele Europei şi să desfiinţeze munca. Da, notează taică-său, „iată cea mai tentantă promisiune electorală din toate timpurile”.
*
În Contrafortde la Chişinău citesc: „Editorialel
