Schimbul de teritorii și de populații ar fi dus la o omogenizare aproape totală a regiunii, însă a fost respins, mediatorii temându-se de un precedent periculos.
Serbia a respins luni planul UE pentru Kosovo și mai are doar câteva zile pentru a propune o soluție alternativă.
Serbia nu a primit suficiente garanții că etnicii sîrbi din Kosovo și-ar vedea drepturile respectate de majoritatea albaneză și propusese guvernului de la Priștina un schimb de teritorii, însă mediatorii occidentali, în special Statele Unite, s-au opus, temându-se de un precedent periculos. Propunerea Serbiei a fost de altfel respinsă în bloc și de premierul din Kosovo Hashim Thaçi, care s-a întâlnit săptămâna trecută la Bruxelles cu omologul său sîrb Ivica Dačić.
După eșecul întâlnirii, a opta din 2011 încoace, Dačić, întors la Belgrad, a declarat luni într-un interviu cu Frankfurter Allgemeine Zeitung, că Serbia oferise în schimbul părții de nord a Kosovo, populate aproape exclusiv de sîrbi, valea Preševo, o zonă de dealuri de-a lungul frontierei Serbiei cu Kosovo și care este populată aproape exclusiv de albanezi.
Schimbul de teritorii și de populații ar fi dus la o omogenizare aproape totală a regiunii, însă a fost respins, teama nemărturistă fiind aceea că asta ar fi stimulat în mod primejdios separatismul albanezilor din Macedonia vecină, care formează între un sfert și o treime din populația Macedoniei și care trăiesc într-o zonă compactă de-a lungul frontierei cu Albania și Kosovo.
In 1998 si 1999, in valea Preševo a avut loc o insurecție armată, in paralel cu cea a albanezilor din Kosovo si care s-a încheiat doar prin intervenția unor trupe ale ONU (KFOR). Schimbând Preševo pe zona Mitrovica din Kosovo, Serbia ar fi renunțat astfel la cea mai turbulentă din minoritătile sale, preluând in schimb nordul sîrbesc al Kosovo pînă la
