Scris de Veronica Bursaşiu - Actorul Andrei Gliga este o apariţie fresh pe scena Teatrului Regina Maria.

Tânărul nu e doar o promisiune a teatrului orădean, ci şi un exemplu că atunci când îţi doreşti ceva cu adevărat nimic nu îţi poate sta în cale.

-Ai studiat matematică- informatică la Gojdu, ai fost admis la Facultatea de Telecomunicaţii, dar azi te regăsim în distribuţiile Teatrului Regina Maria. O traiectorie oarecum greu de anticipat.

-A.G. Am vrut foarte mult să fac film. Am fost sigur că doresc 100% să fac film. Mi-am dorit să fac film în America, dar nu s-a putut. În Anglia, exista un program prin care Guvernul plătea facultatea, cu condiţia ca după finalizarea studiilor să rambursezi banii din salariu. După ce am terminat liceul, am fost admis la Telecomunicaţii, dar am ştiut că nu asta doresc să fac, că era doar ceva tranzitoriu. Orice altă meserie, decât a fi actor mi se părea tristă. Nu suportam gândul că aş putea să fac altceva. Şi aceasta cu teatrul nu a fost o decizie de moment. De mic îmi plăcea să mă uit la filme, la seriale. Din desene animate, dar şi din filme artistice am învăţat engleza. La un moment dat învăţam chiar dialecte englezeşti din filme. Atunci mi-am dat seama că după ce se termina filmul eu nu ieşeam din starea personajului cu care mă asociam. Continuam să fiu acel personaj.

 Important e că nu ai permis nimănui să-ţi omoare visul.

 A.G. Atunci când vizionez un film niciodată nu pot să întrerup vizionarea. Nu pot să vizionez şi să adorm, eventual să reiau filmul de unde l-am întrerupt. Pentru mine a viziona un film e ca un traseu care trebuie parcurs.

 Cum ai reuşit să fii admis la University of West London?

 A.G. Sincer, iniţial am aplicat la Regie. Şi am fost admis. Dar am decis să nu mă duc, fiindcă doream să fac film, să fiu actor. Aşa că după liceu m-am angajat într-un centru c