În anii 1940, la începutul celui mai întunecat deceniu din istoria zonei, unul al războaielor şi ororilor acestora, comunitatea evreiască număra în judeţul Hunedoara circa 5.000 de oameni. Cele mai multe familii de evrei au locuit în zona Haţegului, în Deva şi în Valea Jiului.

Anii celui de-al doilea război mondial au schimbat radical destinul comunităţii evreieşti, care în prezent pare dispărută cu totul. Niciuna dintre cele patru sinagogi existente în judeţ (în Deva, Hunedoara, Haţeg şi Orăştie) nu mai funcţionează. Ultimul rabin al evreilor hunedoreni, Alexandru Max, a trăit în Deva până în anul 2009 (a decedat atunci la vârsta de 80 de ani) şi a avut în grijă sinagoga construită la sfârşitul secolului al nouăsprezecelea.

Acum clădirea sinagogii poartă încă însemnele poporului evreu, însă este goală, iar o parte din ea a fost transformată înt-un spaţiu comercial. În urmă cu un deceniu, mai erau doar câteva familii de evrei în Deva, păstorite de rabinul Max (foto, jos. SURSA: Replica Hunedoara).

Evreii se mai întâlneau de sărbători, în sinagogă, dar tradiţia a pierit o dată cu moartea rabinului şi cu plecarea evreilor. Sinagoga (foto, jos) mai păstrează manuscrisele Torei, din care ultimul rabin ţinea predicile. În anii trecuţi urmaşii acestuia au pus în discuţie transformarea imobilului într-un muzeu, însă iniţiativa nu s-a concretizat până în prezent. Timpul şterge încet dar sigur amintirea unei comunităţi importante pentru zona Hunedoarei şi a Devei.

Au lucrat la căi ferate şi la drumuri

Au rămas, totuşi, vechile clădiri ale evreilor şi o mulţime de documente care dezvăluie, fragmentat, modul în care evreii din Hunedoara au traversat anii tulburi ai deceniului 1940 - 1950. Unul dintre istoricii hunedoreni care au cercetat comunitatea evreiască din judeţ, din vremea celui de-al doilea război mondial, este Dan Grecu. @N_