Anunţul preşedintelui francez, François Hollande, privind înfiinţarea unui Parchet financiar care să combată corupţia şi evaziunea fiscală nu este pe placul sindicatelor din magistratură.
La noul oficiu anticorupţie, comparat de presa internaţională cu DNA-ul românesc, vor lucra cel puţin 100 de poliţişti şi agenţi fiscali care se vor ocupa exclusiv de marea corupţie. François Hollande a mai anunţat şi crearea Înaltei Autorităţi pentru Transparenţă, formată din şase membri aleşi de la Curtea de Casaţie, Curtea de Conturi şi Consiliul de Stat.
„Turnaţi aici“
Ministerul de Interne francez intenţionează să pună la punct un sistem „de alertă“ prin care orice „martor de bună credinţă“ care are informaţii despre o afacere de corupţie sau despre o fraudă într-o companie sau o instituţie publică să poată să se adreseze direct oficiului. Va fi implementat şi „statutul de pocăit“, ce va garanta protecţie infractorilor care vor colabora cu justiţia.
Tehnici de anchetă
În lupta împortiva corupţiei şi a fraudelor fiscale se vor folosi „tehnici speciale de anchetă, după modelul celor de combatere a criminalităţii organizate: infiltrări, plasarea de tehnică de ascultare în autovehicule şi la domiciliu, supraveghere video, interceptarea comunicaţiilor electronice, arestare preventivă prelungită şi percheziţii nocturne.
Decizia preşedintelui francez nu a fost bine primită de principalele două sidicate ale magistraţilor din Franţa. „Totul depinde de independenţa şi statutul magistratului“, susţine magistratul Virginie Duval. În prezent, spre deosebire de cazurile de terorism, infracţiunile economice şi financiare sunt tratate descentralizat. Cu toate acestea ele sunt preluate de magistraţi specializaţi, fie că este vorba de judecători sau procurori. Cele mai flagrante ajung la Tribunalul de Mare Instanţă din Paris.
