Evreii au fost, la Brăila, cea mai puternică etnie, comunitatea care a ridicat Portul din punct de vedere economic, a dat plus valoare micului comerţ şi a dus la înflorirea oraşului. Evreii au fost aceia care au pus bazele comerţului şi au deţinut proprietăţi chiar în zona istorică a oraşului.
David Iancu Segal, reprezentantul ultimilor evrei din Brăila, spune că nici legionarii nu s-au atins de Tora, Cartea Sfântă. La Cimitirul Evreiesc din Brăila, se află îngropate bucăţi de săpun făcut din grăsimea bătrânilor şi copiilor omorâţi în lagăre. Niciun brăilean nu şi-a mânjit, însă, mâinile cu sânge nevinovat. Ultimii evrei brăileni îşi amintesc cu nostalgie de oraşul Brăila cosmopolit.
VIDEO
În anii ’30, când Brăila număra 66.000 de suflete, în urbe trăiau peste 11.000 de evrei.
Evreii au crescut oraşul din punct de vedere economic, ei aveau cele mai multe prăvălii pe strada Regala, din Centrul Istoric, ei deţineau brutării, cizmării, blănării şi bijuterii în zona comercială.
VIDEO
Acum mai sunt vreo 40, deşi pe site-ul oficial se menţionează că numărul total de membri ai comunităţii se ridică la 167, majoritatea persoane vârstnice – urmaşii bancherilor, proprietarilor de hoteluri, bijutierilor, medicilor şi comercianţilor evrei din Brăila de altădată. De ziua Holocaustului, în fiecare an, evreii rememorează zbuciumata lor istorie.
TEMPLUL CORAL DIN BRĂILA
Copiii, vreo câţiva doar, îi mai numeri pe degetele de la mâini, sunt mândria evreilor de astăzi. De Purim şi Hanuka, sărbătoarea Luminii, copiii sunt aceia care cântă şi luminează chipurile ultimilor bunici din comunitate.
„Singurul templu evreiesc din Brăila este Templul Coral, construit în anul 1865. Cândva, erau 14 sinagogi în Brăila. Chiar şi în perioada dictaturii legionare, la Brăila nu