Dacă în perioada interbelică existau 17.000 de evrei gălăţeni, astăzi mai sunt 140, cei mai mulţi bătrâni. Doar patru copii evrei mai trăiesc în Galaţi aşa că viitorul comunităţii este previzibil.
Cândva a patra ca mărime şi organizare din România, Comunitatea Evreilor din Galaţi mai numără astăzi doar 140 de membri (în această statistică fiind cuprinşi şi cei 25 de români, soţi şi soţii din familii mixte).
„La ora actuală, cei mai mulţi membri ai comunităţii noastre sunt persoane vârstnice. Media de vârstă a acestora este de 75-80 de ani. Comunitatea mai numără doar patru copii, iar «tineri», cu vârsta până în 45 de ani, mai sunt doar zece. Concluzia este una tristă: alcătuim o comunitate pe cale de dispariţie”, afirmă Sorin Blumer, preşedinte al Comunităţii Evreilor din Galaţi.
Istoria evreilor gălăţeni
Aşezarea evreilor pe mealeagurile gălăţene încă din timpuri străvechi este legată de marele port la Dunăre prin care se făcea comerţ între Polonia şi Imperiul Otoman. Domnitorii Alexandru cel Bun el şi Ştefan cel Mare sunt cei care au înlesnit atragerea negustorilor evrei de a căror contribuţie la prosperitatea ţării erau conştienţi.
Prezenţa evreilor în Galaţi, de sute de ani, este atestată şi de înfiinţarea primului lor cimitir din localitate, care datează din anii 1590.
„În perioada interbelică, trăiau în oraşul nostru 17.000 de evrei, totalul populaţiei Galaţiului fiind la acea vreme de 85.000 de locuitori. A intervenit apoi holocaustul, plecările în Israel, astfel că, în urmă cu două decenii, rămăseseră cel mult 500 de evrei gălăţeni”, a mai precizat Sorin Blumer.
De-a lungul existenţei sale, Comunitatea Evreilor a avut o contribuţie importantă la dezvoltarea economică a Galaţiului.
În 1760, au fost înfiinţate Atelierele de Reparaţii Navale Mendel. Tot în acea perioadă au fost construite mari depozite de cereale c
