Bălţi, verdeaţă crescută pe stradă, nămol, gunoaie şi oameni nemulţumiţi. Nu, nu este vorba despre o ţară din lumea a treia. Este localitatea Craiova din România, iar discrepanţa dintre cartierele mărginaşe şi centrul oraşului este imensă.
Centrul oraşului este un loc cu care craiovenii se mândresc. Avem părculeţe, spaţii verzi, canalizare, fântâni, luminiţe şi pretenţii de oraş european. Din păcate, de acest privilegiu se bucură zona centrală. La periferii, ploaia, ninsoarea le fac probleme locatarilor.
Craterele de lângă noi
Doamna Fica locuieşte în cartierul Romaneşti de multă vreme. Are 68 de ani şi s-a plictisit de promisiunile care nu au făcut decât să o amăgească pe ea şi pe vecinii ei. „Mergem cu barca pe aici. Asta e stradă? Să ne facă şi nouă canalizare. Doamna primar ne-a promis că ne face canalizare. Canalizare s-a făcut şi dânsa, şi strada... De la alegeri n-a mai venit nimeni“, povesteşte femeia, supărată. Zona Romaneşti, chiar în apropierea impresionantului Centru Multifuncţional, este dezolantă pentru o localitate cu pretenţii de oraş european. Craterele din străzi strâng apa ploilor, iar pietonii fac slalom ca să le ocolească. Asta fiindcă pe aceste străzi există asfalt.
Ocupanţii curţilor: pisici, câini, şerpi şi apă pluvială
Însă, în alte zone, cum ar fi strada Poienii din cartierul craiovean Catargiu, nici măcar asfalt nu este. Constantin Ungureanu, supărat foc, mărturiseşte că are curtea plină de apă de fiecare dată când plouă. „Plăteşti apa pluvială, dar nu are unde să se ducă. În fiecare zi scot apă din curte cu mătura“, îşi varsă bărbatul amarul. Tot el spune că strada ar apărea în registre ca fiind pietruită. Oamenii nici nu cer altceva; nu-şi doresc asfalt, ci doar o stradă pietruită. „Să pună pietriş! Ni-l luăm de la Jiu, ni-l dă Dumnezeu pe degeaba!“, completează Constantin Ungureanu, mâhnit şi că locatarii t
