Actor liber-profesionist şi preşedinte al Fundaţiei Cultural-Artistice Teatrul ACT, Marcel Iureş, una dintre vocile campaniei "Români pentru o lume", crede că românii îşi iubesc ţara "din gură". Şi asta se întâmplă până la nivel de stat.

Pe cine admiraţi, în mod special, dintre toate emblemele istorice ale culturii române?

Îl admir foarte mult pe Brâncoveanu. Foarte mult... a avut geniu. Nu pentru că e oltean, dar era un om genial în care stelele au pus gust, perseverenţă, viziune, forţă, chiar şi şiretenie. Şiretenia bună. A dat o altă calitate iubirii de ţară.

"Procedura a ajuns mai tare ca viaţa"

Din punctul dvs. de vedere, sunt românii patrioţi?

Aşa cum a făcut-o Brâncoveanu? Nu cred. O iubesc "din gură", până la nivel de stat, de guvern, dar asta e... mergem înainte aşa. Cred că ăia care cresc animale îşi iubesc mai mult ţara, din spatele casei lor. Le dau "Bună ziua!" bătrânilor, tac şi se gândesc înainte să răspundă la o întrebare... E şi asta o formă de a-ţi iubi ţara. Până la urmă, ce trebuie să facă un om? Să se trezească, să se spele, să se închine, să-şi hrănească copilul şi apoi să muncească. Dacă se poate, măcar să respecte trei din cele 10 porunci. Dacă te uiţi la lista de reguli şi la cea de datorii, vei vedea că pe prima ai "dreptul să înveţi, dreptul la informare", iar pe a doua ai "obligaţia să înveţi, datoria să te informezi". Despre o astfel de iubire de ţară vorbesc. Nu despre aceea declarată la televizor de cei care se simt responsabili să ne înveţe, să ne educe, doar pentru că declară public că îşi iubesc ţara mai mult.

Suntem noi, românii, responsabili pentru problemele în care se scaldă societatea noastră?

Nu cred. Atât timp cât ne ascundem în spatele unor proceduri care nu repetă programul pământului, programul normal al unui om, al unei familii,