* Pierderile de la "Bank of Cyprus" şi "Laiki Bank" ar putea fi mult mai mari
* Banca Ciprului neagă informaţiile privind vânzarea de rezerve de aur
Costurile totale ale programului de susţinere financiară a Ciprului se ridică la 23 de miliarde euro, nu la 17 miliarde euro, cât arătau estimările iniţiale, potrivit unor documente neoficiale în care Comisia Europeană evaluează sustenabilitatea datoriei ţării, preluate de presa internaţională.
Documentele arată că Nicosia trebuie să contribuie cu 13 miliarde euro la acordul de salvare, nu cu 7 miliarde, cât a fost estimarea iniţială. Astfel, cu cele 10 miliarde promise de creditorii internaţionali, pachetul va ajunge la 23 miliarde euro.
Financial Times informează că, din documentele datate 9 aprilie, rezultă că restructurarea celor două bănci majore din Cipru, "Bank of Cyprus" şi "Cyprus Popular Bank" ("Laiki"), va costa aproape dublu faţă de estimarea iniţială: 10,6 miliarde euro, nu 5,8 miliarde euro, iar banii vor fi acoperiţi din sumele deponenţilor şi creditorilor băncilor.
Documentele amintite mai notează că Ciprul va trebui să suporte integral cos-turile, iar pe lângă cele 10,6 miliarde de euro din restructurarea sectorului bancar, ţara trebuie să obţină 1,8 miliarde euro din privatizări. În plus, conform documentelor, Ciprul trebuie să majoreze taxe precum impozitul pe profit sau cel pe venituri de capital, măsură care ar urma să aducă până la 600 de milioane de euro. Totodată, documentele prevăd că statul cipriot trebuie să obţină 400 de milioane de euro din vânzarea rezervei de aur în exces de la banca centrală.
Potrivit Financial Times, "autorităţile cipriote s-au angajat să vândă cantitatea în exces din rezervele sale de aur", însă banca centrală a Ciprului a negat această posibilitate.
Aliki Stylianou, purtător de cuvânt al Băncii Ciprului, a declarat: "O astfel
