În Bucureştiul începutului de secol al XIX-lea trăiau câteva sute de mii de evrei. Formată din croitori, ingineri, comercianţi, medici sau vopsitori, comunitatea evreiască dădea o pată de culoare Capitalei noastre, fiind sufletul comerţului. Cele mai multe aşezări ale lor se aflau în zonele cu vad comercial, Lipscani şi Obor.

Adevărul.ro vă spune povestea evreilor din Bucureşti, cum îşi duceau zilele, cum se distrau şi unde se rugau evreii secolului trecut, în Bucureşti. Acum, în oraş mai sunt doar câteva mii.

Bucureştiul secolului al XIX-lea era împânzit de o minoritate majoritară, evreii

Bucureştiul s-a bucurat întotdeauna de o multitudine etnică, bulgari, polonezi, unguri, armeni şi evrei. În urmă cu două secole, actuala capitală a României era împânzită de o minoritate majoritară: evreii. Acest lucru era posibil datorită comerţului şi economiei înfloritoare din Bucureştiul acelor vremuri, un oraş recunoscut pentru forţa de muncă pe care o atrăgea.

Evreii se găseau la tot pasul prin zona Obor sau Lipscani, deoarece cei mai mulţi dintre aceştia aveau în Bucureşti mici afaceri. De la ateliere de croitorie, până la ceainării şi lăptării, evreii bucureşteni duceau o existenţă liniştită, care nu era puternic zdruncinată de diferenţele etnice şi religioase dintre ei şi români.

Evreii în Bucureşti sunt emenţionaţi în cărţile de istorie încă din secolul al XVI-lea, ca medici la curtea domnească sau comercianţi. Aceştia veneau de la sud de Dunăre, de la Istambul sau de laThessaloniki, Grecia.

Mai târziu, în secolul al XVII-lea, în vremea lui Brâncoveanu, aceştia plăteau impozite ca breaslă. Iar în anul jurul anului 1740 comunităţile evreieşti erau menţionate în oraşe ca Roman, Bacău şi Galaţi. După Unirea Principatelor, aceştia au imigrat masiv spre Bucureşti şi s-au aşezat în majoritate în jurul zonei locuite de conaţionalii de r