În perioada interbelică, populaţia evreică din Sălaj număra aproape 14.000 de membri. Astăzi, în judeţul nostru trăiesc mai puţin de 50.

O comunitate prosperă, cu o cultură şi cu tradiţii aparte, cu un spirit antreprenorial ieşit din comun. Aşa arăta, în perioada interbelică, populaţia evreică din judeţul Sălaj. Daniel Stejeran, directorul Muzeului Holocaustului din Şimleu Silvaniei, povesteşte că la recensământul din 1930, în Sălaj trăiau 13.754 de evrei. Ei locuiau în special în oraşe, reprezentând, la acea vreme, 13,4 la sută din populaţia urbană a Sălajului. Cei mai mare comunitate era la Şimleu Silvaniei, unde trăiau 1.580 de evrei. La Zalău, deşi era oraşul reşedinţă de judeţ, erau doar 553 de evrei. Daniel Stejeran spune că Zalăul nu prezenta interes din cauza zilei de târg, pentru că târgul săptămânal se ţinea sâmbăta, când evreii ţin Sabatul şi nu au voie să muncească. De altfel, istoria chiar consemnează cazul unui evreu din Zalău care, din cauza faptului că ziua de târg era de Sabat, a dat faliment, casa sa - în care funcţionează acum Galeria de Artă "Ioan Sima" - fiind luată de bancă. Din această cauză numărul evreilor din Zalău a rămas insignifiant, nu a crescut, iar viaţa economică s-a menţinut pe o linie constantă. Astfel s-a conturat situaţia ciudată din punct de vedere economic, în care nu oraşul Zalău, ci Şimleul Silvaniei a fost autenticul centru economic al judeţului.

Directorul Muzeului Holocaustului povesteşte că prima atestare documentară a unei Chevra Kadisha (societate care se ocupa de înmormântarea evreilor) este la Şimleu Silvaniei. Tot la Şimleu se înfiinţează şi prima tipografie cu caractere ebraice din Transilvania de Nord, dar şi o fabrică de jucării care producea, în special jocuri bazate pe inteligenţă, de genul jocurilor de domino sau de şah. O bună parte din producţie era exportată, restul ajungând la copiii din t