Inginerul Mircea Ivanoiu (62 de ani), cel care a construit harta interactivă a României interbelice şi care colaborează la mai multe astfel de proiecte culturale în prezent a explicat pentru adevarul.ro de ce a ales această perioadă, cât a durat adunarea informaţiilor, dar şi ce separă, potrivit documentelor istorice, România de astăzi de cea a anilor 1930.
bucuresti.adevarul.ro a prezentat, miercuri într-un reportaj, imaginea inedită a Capitalei României Mari, aşa cum funcţia ea în perioada dintre cele două Războaie Mondiale. Câţi oameni erau şcolarizaţi, care era procentajul pământului cultivat, care era confesiunea religioasă, câte bănci existau, dar şi cum arăta viaţa românească în imagini.
Toate acestea şi multe altele sunt stocate într-o enciclopedie interactivă complexă construită judeţ cu judeţ, obicei cu obicei, pe pagina de web romaniainterbelica.memoria.ro. Site-ul este un proiect construit în ani de zile de doi oameni pasionaţi de istoria poporului român şi administrat de peste opt ani de zile de profesorul universitar inginer Mircea Ivănoiu.
Reporterii adevarul.ro vă prezintă un interviu-eveniment cu cel care a ”înviat” România interbelică şi i-a redat imaginea în totalitatea ei pe un site. Redăm mai jos interviul integral.
R: Cine s-a implicat în acest proiect?
M.I.: Aşa după cum pot constata şi vizitatorii, Portretul României Interbelice face parte din Memoria (www.memoria.ro) unul din site-urile susţinute de Fundaţia ASPERA ProEdu Braşov sau mai corect, Fundaţiile ASPERA pentru că există şi o versiune la Boston a acestei Fundaţiei româneşti. Pentru ambele răspunzătoare este doamna Lidia Bradley Gheorghiu, o veche prietenă din Braşov care din 1982 a plecat „neoficial” în străinătate, întâi RFG, apoi Statele Unite şi acum din nou Germania, mai corect Europa.
Ea este membru fondator şi sponsor principal al Fundaţiilor
