Copiii care s-au născut din mame nevăzătoare dispun de o atenţie vizuală şi de o memorie vizuală mai bune decât copiii cu părinţi fără probleme de vedere, conform unui nou studiu publicat în ultimul număr al revistei Proceedings of the Royal Society B, informează LiveScience.com.

Acest studiu a ajuns la concluzia că inabilitatea părinţilor nevăzători de a reacţiona la o privire sau la contactul direct, de la ochi la ochi, nu afectează în niciun fel dezvoltarea copiilor. Mai mult decât atât, nevoia acestora de a trece rapid de la comunicarea cu părintele nevăzător la comunicarea cu lumea înconjurătoare pe care o percep şi prin văz îi face să aibă o atenţie vizuală mult mai bună decât a celorlalţi copii, scrie Agerpres.

"Copiii sunt foarte flexibili şi se pot adapta cu uşurinţă la diferite modele de comunicare", susţine Atsushi Senju de la Birkbeck, University of London, neurolog specializat în dezvoltarea cognitivă şi co-autor al acestui studiu.

Studii anterioare au demonstrat că acei copii care suferă de autism evită să se uite în ochii persoanelor cu care intră în contact şi să le urmărească privirea. Copiii din orfelinate, care nu au suficiente interacţiuni sociale şi nu sunt priviţi în ochi pentru a învăţa la rândul lor să privească în ochi, ajung să dezvolte probleme comportamentale.

Senju şi colegii săi s-au întrebat cum sunt copiii nevăzătorilor afectaţi de lipsa de contact al privirilor cu părinţii lor. Persoanele care suferă de cecitate nu-şi pot privi copiii în ochi, dar compensează prin interacţiuni mai variate şi mai semnificative cu ajutorul limbajului, al sunetelor şi al simţului tactil.

În cadrul noului studiu au fost evaluate abilităţile a cinci copii care aveau o mamă nevăzătoare şi un tată cu vederea normală sau cu cecitate parţială, prin comparaţie cu un grup de 51 de copii cu ambii părinţi cu vederea normală.

Cerc