Marți seara tîrziu, l-am avut invitat la EuropaFM pe profesorul universitar Constantin Anghelache, pe care un fan al “cîinilor” l-a întrebat dacă a afirmat că i-ar permite lui Marius Alexe să se transfere în Ghencea?! Deși intervenția radioascultătorului aducea mai degrabă a reproș decît a întrebare, noul președinte al lui FC Dinamo și-a păstrat calmul. Precizînd că n-a zis chiar așa, Anghelache a subliniat că nici în clipa de față și nici în viitorul imediat nu se pune problema plecării lui Alexe la Steaua. A exclus varianta.
Surprinzător, răspunsul nu l-a mulțumit pe cel ce se recomandase Hara. Din contră, parcă l-a înverșunat, omul pronunțîndu-se clar, viguros, numai și împotriva luării în discuție a transferului amintit. Implicit, a transferului oricărui dinamovist către “eternul dușman” roș-albastru, ideea de bază a discursului respectiv constînd în aceea că unui talent descoperit și lansat de un anume club i-ar fi interzis, cu desăvîrșire interzis, să îmbrace vreodată tricoul clubului rival! Cu alte cuvinte, Alexe ar trebui să rămînă pe loc sau, la o adică, să plece oriunde, dar niciodată la Steaua! La inamic, nu, sub nici o formă, nu!
Pe marginea acestei mentalități, anacronică tocmai pentru că neglijează faptul că, asta fiind meseria și pîinea lor, fotbaliștii sînt profesioniști și au dreptul să-și decidă singuri soarta, vă propun să discutăm fără rezerve și fără prejudecăți. Deschis, sincer.
Radioascultătorul putea găsi chiar în curtea proprie exemple menite să-l mai domolească. Mă refer la Cătălin Munteanu și la Ionel Dănciulescu. Primul a debutat în Ghencea, iar celălalt a strîns cele mai multe prezențe all-time în prima noastră divizie, 502 meciuri, evoluînd întîi la Dinamo (1995-1997), apoi la Steaua (1997-2002) și, din 2002 încoace, cu șederi pasagere în China și în Spania, înapoi la Dinamo. În ciuda acestei mișcări, nimeni n-
