Comunităţile de evrei din România au depăşit în unele oraşe, ca număr, românii, în altele au adus înflorire economică sau chiar culturală. Evreii au fost uniţi şi au construit de multe ori singuri. Dezvoltarea acestei etnii ca minoritate în România secolului XIX era extrem de bogată. adevarul.ro vă propune o călătorie în lumea evreiască de astăzi, oraş cu oaraş.

Care a fost viaţa evreilor stabiliţi în România înainte şi după al Doilea Război Mondial, ce s-a întâmplat cu casele şi averile lor, dar şi cu cei care au rămas în ţară, cum arată monumentele construite de comunităţile de evrei astăzi, ce se întâmplă cu cimitirele şi cu sinagogile din fiecare oraş, toate acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care reporterii adevarul.ro au încercat să ofere răspunsuri cititorilor.

Evreii în Bucureşti sunt emenţionaţi în cărţile de istorie încă din secolul al XVI-lea, ca medici la curtea domnească sau comercianţi. Aceştia veneau de la sud de Dunăre, de la Istambul sau de laThessaloniki, Grecia.Comunitatea evreiască din Capitală era sufletul comerţului pe Lipscani şi la Obor, în secolul al XIX-lea În Bucureştiul începutului de secol al XIX-lea trăiau câteva sute de mii de evrei. Formată din croitori, ingineri, comercianţi, medici sau vopsitori, comunitatea evreiască dădea o pată de culoare Capitalei noastre, fiind sufletul comerţului. Cele mai multe aşezări ale lor se aflau în zonele cu vad comercial, Lipscani şi Obor.

Mai târziu, în secolul al XVII-lea, în vremea lui Brâncoveanu, aceştia plăteau impozite ca breaslă. Iar în anul jurul anului 1740 comunităţile evreieşti erau menţionate în oraşe ca Roman, Bacău şi Galaţi. După Unirea Principatelor, aceştia au imigrat masiv spre Bucureşti şi s-au aşezat în majoritate în jurul zonei locuite de conaţionalii de rit spaniol pe străzile Sf. Vineri, Văcăreşti, Mircea Vodă, Anton Pann, începutul Caii Dudeşti, p