Dacă în anii 1900 mai bine de jumătate din populaţia Botoşaniului era reprezentată de evrei, astăzi, numărul celor abia depăşeşte 100.
Istoricii spun că evereii au ajuns în Botoşani în primele decenii ale secolului al XVIII lea. Numărul lor a crescut, în timp, astfel că în anii 1780 comunitatea avea şi un staroste, iar în jurul anilor 1900 peste 51% din populaţia Botoşaniului era de origine evreiască.
Evreii s-au aşezat în zona Centrului Vechi, care în timp a devenit un veritabil centru comercial. Aici s-au deschis croitorii, blănării, cizmării sau magazine. După ce le este recunoscută cetăţenia, evreii devin principalii negustori şi industriaşi ai oraşului. Din rândul lor s-au ridicat, însă, şi personalităţi importante ale culturii româneşti, precum Henrsi Sanielevici, Alexandru Graur sau Barbu Lazareanu.
Casele din Centru Vechi al mjunicipiului, erau în acele vremuri, sediile diferitelor magazine ale negustorilor evrei. Istoricul Ionel Bejinaru afirmă că, în perioada interbelică, evrei deţineau mai toate unităţile industriale ale oraşului, iar românii aveau foarte puţine.
Evreii au lăsat în urmă şi foarte multe clădiri, ridicate în acele vremuri. Spre exemplu, clădirea în care a funcţionat şcoala numărul 4. Însă, în urmă cu câţiva ani, imobilul în care s-au format mii de copii a fost retrocedată.
Comunitatea evreiască din Botoşani, condusă de David Iosif, numără astăzi puţin peste 100 de membri, iar din cele peste 70 de case de rugăciuni şi singogi nu a mai rămas decât o sinagogă, în care evreii se roagă sau pur şi simplu se întâlnesc.
Clădirea este situată chiar în centrul oraşului Botoşani. Cimitirul evreiesc, bine întreţinut se află la ieşirea din municipiul Botoşani spre Iaşi, lângă şoseaua de centură.
