Statul va trebui să utilizeze toate pasivele pentru recapitalizarea unei bănci în procedura de bail-in, excepţie făcând depozitele garantate (sub 100.000 euro), economiile şi activele clienţilor protejaţi de legea falimentului sau de dreptul civil, dar şi datoriile către angajaţi, furnizori şi stat. Procedura de bail-in (salvare cu resurse proprii) aplicată în Cipru, la Bank of Cyprus, este inclusă într-un proiect de directivă privind rezoluţia bancară, pregătit de Comisia Europeană încă din vara anului trecut, căruia i-au fost aduse mai multe amendamente în ultimele săptămâni, după soluţionarea crizei din Cipru printr-un acord care presupune restructurarea sectorului bancar. Potrivit unui proiect de modificare a propunerii de directivă, legislaţia europeană va stabili că în operaţiunile de bail-in nu vor mai putea fi exceptate depozitele constituite de alte bănci la instituţiile de credit intrate în procedură de rezoluţie, cu excepţia cazurilor în care utilizarea unei părţi a a tuturor acelor sume ar pune în pericol stabilitatea financiară. Totodată, autorităţile de rezoluţie vor putea alege să nu utilizeze o parte a depozitelor mai mari de 100.000 de euro constituite de populaţie, IMM sau companii, doar dacă prin măsurile adoptate vor putea acoperi toate pierderile potenţiale. Securitizările, inclusiv obligaţiunile garantate, sunt de asemenea ferite de acţiunea autorităţilor în procedura de bail-in, însă în situaţia în care activele angajate drept colateral s-au depreciat sub valoarea nominală activul securitizat poate face obiectul unei tăieri parţiale, potrivit unui amendament la proiectul de directivă CE privind rezoluţia bancară. Proiectul va fi discutat în următoarele zile de miniştrii Finanţelor din UE. În contextul directivei discutate de CE, rezoluţia reprezintă restructurarea unei instituţii financiare în vederea asigurării continuităţii funcţionării activ