Nu e vorbă în deşert că muzica ne poate transporta în alte lumi: pentru mine a fost o experienţă interesantă să ascult Einaudi, Mozart şi Puccini.

In a time lapse – Ludovico Einaudi

Ştiţi starea acea când te simţi prins între vis şi realitate, când încerci de fapt să evadezi dintr-o lume ce pare să nu aibă prea multe de oferit? Nu exagerez când spun că atunci ar trebui să aveţi companion muzica lui Ludovico Einaudi. Cred că suntem cu toţii de acord că muzica este cel mai la îndemână lucru pe care-l avem pentru a ne schimba starea de dispoziţie. Iar muzica lui Einaudi este pentru cei mai mulţi dintre noi: şi cei care iubesc calitatea artistică, şi cei care iubesc muzica clasică, şi cei care iubesc muzica comercială şi cei care sunt permanent în căutarea a Altceva.

Nu ştiu cât de multe se ştiu în România despre Ludovico Einaudi, un compozitor-fenomen al timpurilor noastre. În fond, câţi compozitori de muzică clasică contemporani cunoaşteţi care să se bucure de o faimă globală? Einaudi demonstrează că muzica clasică contemporană poate avea succes şi poate vorbi unui public larg. Iar una dintre cele mai bune dovezi este cel mai nou album al său, In a time lapse, apărut în 21 ianuarie 2013. O suită de piese pentru pian şi orchestră gândite pentru omul zilelor noastre, pentru fiecare dintre noi, cei care privim cu îngrijorare la ziua de mâine, care plecăm stresaţi şi obosiţi de la serviciu, dar care găsim alinare într-o carte, într-o muzică, într-un vis. In a time lapse vine din lumea noastră şi totuşi, de atât de departe... O muzică consonantă şi liniştitoare, ca mâna mângâietoare a mamei...

Ludovico Einaudi are 57 de ani şi este probabil în momentul de faţă unul dintre cei mai cunoscuţi muzicieni ai Italiei. Bunicul lui a fost preşedintele Italiei între 1948 şi 1955. A studiat la Conservatorul Giuseppe Verdi din Milano şi s-a lansat ca autor de co