Bătălia pentru independenţa Justiţiei s-a încheiat (temporar) cu un compromis.
Primul ministru (interimar al Justiţiei) a desemnat candidaţii pentru conducerea Procuraturii Generale şi a DNA, preşedintele ţării urmând să îi numească cu acordul (consultativ) al CSM. Magistraţi din CSM s-au împotrivit procedurii, considerând că ocuparea unor poziţii atât de importante merită o selecţie şi un concurs transparent. Fostul şef al DNA, Daniel Morar, s-a împotrivit şi el numirilor, pe considerentul că Laura Codruţa Kovesi, aleasă pentru şefia DNA, nu are experienţa necesară dirijării unei atât de angajate instituţii. DNA a fost, până acum, spaima politicienilor corupţi, fiind - alături de ANI - o ţintă a încercărilor lor de desfiinţare sau blocare. DNA, ca şi ANI, a fost una dintre puţinele instituţii juridice româneşti apreciate de UE în raportul MCV. Conducătorul DNA este extrem de important pentru continuarea sau blocarea acţiunii de asanare a corupţiei politice. De aceea, dacă d-l Morar s-a pronunţat împotriva Codruţei Kovesi din motive, să zicem "tehnice", candidatura ei a fost atacată violent de partidele dominate de lideri corupţi, în special de PC-ul lui Dan Voiculescu, politicianul cel mai lipsit de scrupule din România, ameninţat direct de acţiunea Justiţiei, în ciuda manevrelor aiuritoare (alegerea şi autodemiterea din Parlament) şi a bombardamentului mediatic împotriva magistraţilor, prin "organul" său de presă, Antena 3. La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), d-l Victor Ponta l-a desemnat pe Tiberiu Niţu, fostul adjunct al d-nei Kovesi în această funcţie, respins anterior de preşedinte, pe motiv că fostul ministru al Justiţiei, Mona Pivniceru, îl selectase printr-o procedură netransparentă.
Acordul dintre preşedinte şi premier, pe linia faimosului "pact de coabitare" semnat