Miniştrii de Finanţe din zona euro reuniţi vineri în Dublin vor pune în discuţie actuala criză, reînnoită pe mai multe fronturi şi care se manifestă printr-o reacţie puternică împotriva regimului de austeritate. Actuala situaţie riscă să îngreuneze şi mai mult evoluţia negocierilor privind extinderea planurilor de salvare adoptate de Portugalia şi de Irlanda, în timp ce Slovenie pare a fi următoarea ţară în pragul colapsului financiar.
Oficialii din Cipru au confirmat joi că rambursarea creditului de urgenţă aprobat la finalul lunii martie de instituţiile internaţionale va scoate din vistieria statului mai multe fonduri decât se anticipase. Costurile împrumutului au crescut de la 17,5 miliarde de euro la 23 de miliarde de euro, punând o greutate şi mai mare asupra economiei muribunde.
De asemnea, autorităţile cipriote ar putea fi nevoite să vândă cea mai mare parte din rezervele de aur ale ţării pentru a strânge mai mulţi bani, potrivit condiţiilor planului de salvare.
Investitorii se tem că asprimea cerinţelor împuse Guvernului de la Nicosia de către Banca Centrală Europeană (BCE), Comisia Europeană (CE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) este un precedent care ar putea servi drept exemplu pentru alte economii problematice care vor cere ajutor financiar.
Acum însă, toate privirile se îndreaptă înspre Slovenia, văzută drept ţara cu ele mai multe şanse de a fi următorul candidat al unui plan de salvare. În prezent, guvernul de la Ljubljana încearcă să evite solicitarea unui împrumut internaţional, care ar presupune condiţii neagreate de locuitorii ţării, potrivit CNBC.
Pe fondul înrăutăţirii situaţiei mai multor ţări, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECS) a emis un raport la începutul acestei săptămâni în care sublinia că economia europeană se află în pragul unei „recesiuni profunde” şi al unei „crize bancare sever
