Sindromul de apneea în somn (SAS) şi sforăitul sunt afecţiuni ale căilor aeriene superioare. Din cauza acestora, atât somnul celui care suferă de aceste probleme, cât şi al partenerului poate fi perturbat. Sforăitul, în general, este o problemă care nu ar trebui să îngrijoreze. În anumite cazuri, asocierea SAS poate contribui la apariţia bolilor cardiovasculare.

Sforăitul este una dintre cele mai frecvente afecţiuni ale aparatului respirator. Această problemă este întâlnită la 44% dintre bărbaţi şi 28% dintre femei cu vârste cuprinse între 30 şi 60 de ani.

Sforăitul apare atunci când fluxul de aer inspirat prin gură sau nas în plămâni este perturbat în timpul somnului. De obicei cauza este îngustarea sau blocarea căilor aeriene la nivelul nasului, gurii sau gâtului. Ca urmare, ţesuturile căilor aeriene superioare vibrează şi se lovesc de partea posterioară a gâtului, determinând apariţia unui sunet care poate fi moale, catifelat, înalt, aspru sau răguşit.

De multe ori persoanele care sforăie nici nu sunt conştiente de acest lucru. Adesea, partenerul sau partenera sunt cei care observă că persoana cu care dorm sforăie sau doarme cu gura deschisă.

“Până în momentul de faţă, sforăitul simplu, la un pacient care nu are şi alte afecţiuni de sănătate, nu s-a dovedit că prezintă un pericol semnificativ pentru sănătate, ci mai degrabă fiind doar un disconfort pentru partener, deşi există câteva supoziţii în privinţa implicării în apariţia bolilor cardiovasculare”, a explicat, pentru RTV.NET, medicul pneumolog Răzvan Lungu.

În timpul nopţii există mai multe perioade de somn de tip REM, somnul profund în care întreg organismul se odihneşte, iar muşchii “paralizează”. Acest tip de somn este extrem de important deoarece ajută la refacerea organismului şi astfel dimineaţa oamenii se trezesc odihniţi şi cu mintea limpede. Sforăitul poate afecta odihna