Urmările operaţiunii de salvare a Ciprului sunt pe ordinea de zi a reuniunii miniştrilor de Finanţe din zona euro vineri şi sâmbătă, la Dublin. Ocazie cu care Germania ar putea să-şi reitereze şi reticenţele vizavi de proiectul de uniune bancară.

Discuţiile consacrate dosarului cipriot riscă să fie cele mai aprinse. Mai multe medii de informare, printre care agenţia Reuters afirmă că planul de salvare a Ciprului ar putea atinge suma de 23 de miliarde de euro. Cu alte cuvinte, şase miliarde în plus faţă de cifra iniţială, şase miliarde pe care statul cipriot va trebui să şi le asume singur, fără ajutor extern. Cum?, se întreabă analiştii. Printre altele, Nicosia ar putea vinde o parte din rezervele sale de aur, pentru a recupera circa 400 de milioane. Impozitul pe societăţi şi taxa pe beneficii ar putea fi şi ele mărite. Asta în contextul în care economia cipriotă este ameninţată cu o recesiune de 12 procente în următorii doi ani.

Pentru ca Nicosia să poată spera la o primă tranşă de ajutor financiar la începutul lui mai, acordul formal cu UE, BCE şi FMI ar trebui să fie semnat până la finele acestei luni. În orice caz, vineri şi sâmbătă, la reuniunea informală de la Dublin nu va fi adoptată nici o decizie de anvergură, dar discuţiile vor fi încinse. Mai ales că Germania va profita de ocazie, pentru a critica proiectul de creare a unei uniuni bancare la nivelul zonei euro, ba chiar la nivelul celor 27.

Proiectul pare însă extrem de complex, iar cancelara Angela Merkel, confruntată la toamnă cu alegeri extrem de delicate, se teme ca în realitate Germania, prima economie a continentului, să nu fie pusă la contribuţie, pentru a salva de la faliment bănci puse în dificultate de o eventuală nouă criză.

În sfârşit, reuniunea Ecofin de la Dublin ar putea da undă verde unei prelungiri a termenului până la care Irlanda şi Portugalia să-şi poată ra