În 1985 venea la malul mării ultimul prim-secretar de partid al judeţului Constanţa. Mihai Marina, moroşan născut la Sighetu-Marmaţiei, a venit la Constanţa de la Bistriţa-Năsăud, pe principiul rotaţiei cadrelor.
Ardeleanul cu nume de familie ciudat, întâlnit în Dobrogea doar ca prenume fenimin, succeda la conducerea judeţului lui Ion Stoian (ultimul ministru de Externe comunist) şi lui Petre C. Ion.
Era economist, iar pentru soţia lui, profesoară de matematică, s-a făcut imediat loc la cel mai bun liceu al Constanţei.
Pentru că lucrase o perioadă la Externe, Mihai Marina şi-a dorit ca oraşul de la malul mării să aibă un aer exotic, aşa cum se cuvine. A dat dispoziţie ca magazinele să fie mai atractive şi aprovizionate, iar vitrinele – mai frumos decorate.
„Când veneau pe litoral şefii de la fabricile de confecţii, de carne, de băuturi, îi trata cu foarte mare interes. Îşi găsea timp pentru toată lumea. Îi invita împreună cu soţiile şi le acorda o atenţie deosebită. La sfârşit, mă punea să le cer“, a relatat ziarului Ziua Petre Stancă, fost director al Direcţiei Comerciale.
Marina s-a implicat din plin în supravegherea construcţiei Centralei Nucleare de la Cernavodă, un alt obiectiv măreţ al lui Nicolae Ceauşescu. Cu un an înainte fusese inaugurat Canalul Dunăre – Marea Neagră, iar planul lui Ceauşescu de a amplasa obiective strategice în Dobrogea nu luase sfârşit. Voia să vadă terminată Centrala, unică în România, ale cărei lucrări demaraseră în 1979. Recepţia finală a Unităţii 2 a avut însă 40 ani mai târziu.
Revoluţia l-a prins la Constanţa, înspăimântat de furia oamenilor care au vrut să-l arunce de la balconul Casei Albe. A murit în septembrie 2012, la etatea de 73 ani, la Cluj. Aici se retrăsese cu familia, mâhnit de distrugerea a tot ceea ce se construise în epoca pe care o slujise.
