Facem însă o mare greşeală îmbrăţişând cu atâta lipsă de discernământ Idealul de Extravertire. Unele dintre cele mai mari idei, opere de artă şi invenţii – de la teoria evoluţionistă la tablourile cu floarea‑soarelui ale lui Van Gogh şi la computerele personale – provin de la persoanele tăcute şi cerebrale care au ştiut cum să se acordeze la lumea lor interioară şi la comorile aflate acolo. Fără introvertiţi, lumea ar fi lipsită de:
Teoria gravitaţiei
Teoria relativităţii
A doua venire a lui W.B. Yeats
Nocturnele lui Chopin
În căutarea timpului pierdut a lui Proust
Peter Pan
1984 şi Ferma animalelor ale lui Orwell
Lista lui Schindler, E.T. şi Întâlnire de gradul trei
Harry Potter.
După cum scria Winifred Gallagher, jurnalista specializată în popularizarea ştiinţifică: „Măreţia dispoziţiei care încetează să ţină cont de stimuli în loc să se grăbească să le răspundă constă în îndelungata asociere a acesteia cu realizări intelectuale şi artistice.
Nici E = mc2 şi nici Paradise Lost nu au fost create la repezeală de cine ştie ce monstru“. Chiar şi în cazul unor ocupaţii mai puţin introvertite în mod evident, cum ar fi finanţele, politica şi activismul, unele dintre cele mai mari salturi înainte au fost făcute de introvertiţi. În această carte vei vedea cum figuri ca Eleanor Roosevelt, Al Gore, Warren Buffet, Gandhi – şi Rosa Parks – au reuşit în ceea ce au făcut nu în ciuda, ci datorită introvertirii lor.
Totuşi, aşa cum vom vedea în Linişteee!, multe dintre cele mai importante instituţii contemporane sunt destinate celor cărora le plac proiectele în echipă şi un nivel ridicat de stimulare. Când suntem mici, băncile noastre sunt cel mai adesea aranjate în aşa fel încât să susţină învăţarea în grup, iar cercetările afirmă că majoritatea profesorilor consideră că elevul/studentul ide