În cazul în care partenera de viaţă are o vedere obtuză (şi fie vorba între noi, cam aşa sunt toate); patima alcoolului poate fi fatală unui un bărbat arestat între gratiile coliviei conjugale. Ei, nu am vrut să insinuez că maşterele plictisite de excese bahice ar angaja rakeţi să le pună bombe sub maşină ori le îndulcesc cafeaua cu otravă, este suficient să mituiască un doctor iar apoi să-şi expedieze mult iubitul soţior la analize în cabinetul acestuia. Urmarea este lesne de anticipat. Omul iese de acolo atât de turmentat de veştile primite încât nu mai ştie dacă mai întâi să sune la notar pentru testament ori pe Regele Kuki pentru cele trebuincioase îngropăciunii. Dar când să pună mâna pe telefon, iată că doftorul îl trage de mânecă înapoi în cabinet şi după ce-i mâzgăleşte un tratament îi spune că ar avea o şansă dacă se lasă de băut. Şi de tutun, în cazul în care consoarta-i este antitabagică. Aşa a început povestea în cazurile pe care le voi prezenta mai jos.

Una din victimele acestei metode perfide de dezalcoolizare a fost un domn a cărui unică vină era că fiind vânător pasionat se făcea mut la orice paranghelie cinegetică. Odată a ajuns acasă de la o astfel de petrecere cu o pereche de coarne de lopătar pe cap şi o coadă de mistreţ legată de cartuşieră la fund. Aflând că este cu ficaţii în pioneze a trecut pe un tratament vegetariano- naturist bazat îndeobşte pe suc de mesteacăn şi clisme. Cum ,,coceanul nu se ţine cu tulei”; după cum adevărat grăieşte o vorbă populară, nevasta plictisită de randamentul scăzut al potenţei acestuia din cauza regimului strict vegetarian şi-a găsit pe altul iar în urma clismelor repetate vânătorul nostru s-a potcovit c-un muşuroi de hemoroizi. Când s-a hotărât să şi-i opereze, i-au făcut analize şi-a aflat că are ficatul mai sănătos decât al unui mânz pregătit să ajungă lasagna în farfuriile anglo-saxone.

Încorn