„O să fiu foarte cinstit: chirurgi toracici nu se cer în afară“. Acesta-i motivul rămânerii sale în ţară, a mărturisit dr. Florin Chirculescu, după ce tocmai primise o medalie simbolică… chiar pentru faptul că a rămas să lucreze în România. Ceva mai devreme, însuşi profesorul Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România şi primul recipient al „distincţiei“, făcuse o mărturisire asemănătoare. Recunoştinţa publică pentru cei care nu au părăsit sistemul medical românesc ar fi una din primele acţiuni ale campaniei „De profesie: medic în România“, lansate zilele trecute de Consiliul Investitorilor Străini (FIC), cu sprijinul Ministerului Sănătăţii. FIC îşi propune ca, prin colaborarea cu autorităţile şi cu asociaţiile profesionale ori de pacienţi, să contribuie la găsirea unor soluţii pentru exodul personalului medical, una dintre cele mai mari probleme ale sistemului nostru sanitar. De la intrarea în Uniunea Publicitate Europeană, circa 14.000 de medici au decis să profeseze în alte ţări, astfel că, faţă de media europeană de 3,4 doctori la mia de locuitori, România are doar 2,4 (1,9, dacă nu luăm în calcul rezidenţii). Ca o măsură a preocupării faţă de aceste realităţi, trei membri ai guvernului – Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii, Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, şi Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru învăţământ superior – au participat la conferinţa de lansare a iniţiativei FIC, unde au căzut de acord asupra nevoii de a schimba legislaţia salarizării personalului medical, prin scoaterea majorităţii din grila bugetară şi retribuirea profesioniştilor în funcţie de competenţă şi performanţă. Dar, până când propunerea legislativă (aflată într-o fază „mai avansată“) şi alte măsuri concrete vor deveni realitate, se va derula un proiect mediatic, prin care vor fi prezentate poveşti ale tinerilor medici care „au acceptat provocările siste