Într-o societate vicioasă şi dependentă de sclavie plătită la final de lună, s-a dezvoltat fenomenul numit bâjbâială. Când informaţia devine neîncăpătoare şi de proastă calitate, individul tinde să execute după cum îi spun zodiile şi cărţile motivaţionale – a se evita succesul profesional, în ideea promovării unei vieţi „trăite” după o zi pe alta. Contextul în care ne aflăm ne poate etala o cruditate invizibilă. Ochelarii speciali ne sunt puşi pe ochi şi ceea ce vedem e mai important decât ceea ce simţim (alterarea calităţii). Trag cârma cu putere şi îndrept această scriere către o raportare corectă – publicul aplaudă intens activităţile lipsite de vestimentaţie, aruncând cu bani „dubioşi” atunci când valorile vor să se afirme şi mizând pe o poveste rostită în şoaptă, către o mulţime ce se identifică prin credinţa simbolică (de Sfintele Paşti şi de Crăciun). Omul necăjit e pregătit pentru binele ce vrea să se arate, dar trăieşte prea tare în ideea că lumea asta se duce de râpă şi nu avem şansă către evoluţie (aveţi grijă ce energii aruncaţi în Univers!). Canalele de comunicare nu au nicio vină, sunt doar o proiecţie a unor inteligenţi ce vor să scufunde naţiunea! Excepţiile îşi fac treaba prin locaţii culturale şi mor de foame, din lipsă de publicitate. Publicul doritor de tineri şomeri poate cumpăra în continuare produse care ilustrează scandalul în imagini şi texte compromise de-o regie ieftină sau se poate trezi că trece peste această colorată idioţenie, ştergându-şi lacrimile şi „pierzând” vremea în interes propriu – indiferent de situaţie, se prognozează vreme de Apocalipsă, fară buncăre, doar cu E-uri. Nu blamez reţelele de socializare gen Facebook, dar protestez pentru fiecare carte necitită la timp de către o generaţie de la care se aşteaptă colosala schimbare în bine.

Unde intervine luciditatea? La nivel local, obloanele pot fi eliminate din ecuaţi