Remus Cernea, tipul ăla dubios şi cu plete, ajuns între timp deputat, vrea să propună o lege prin care statul să nu mai finanţeze bisericile, urmând să se găsească o altă formulă prin care acestea să facă rost de bani. Facem un efort şi trecem peste faptul că dezbaterea a fost iniţiată de Remus Cernea.

Propunerea, în esenţă, e bună şi e singura care ar putea să refacă relaţia dintre preoţi şi credincioşi, mai ales dacă s-ar alege ca variantă de lucru donaţia directă. În acest moment, popa este un fel de funcţionar public, care vine la serviciu doar duminica. Şi aici cred că e un pic nemulţumit, pentru că slujba îi cam strică weekendul. Nu ştiu ce scrie în biblie, dar poate că slujba ar trebui mutată în timpul săptămânii.

Peste program, mai prestează la nunţi, botezuri şi înmormântări, acolo unde este plătit separat de cei care au nevoie de el. În rest, se ocupă cu alungarea Satanei din casele şi din maşinile oamenilor, fiind un mare specialist în aşa ceva. Pentru asta se foloseşte de agheazmă, cu care udă pereţii credincioşilor, dar şi de nişte cruci sfinţite. Evident că cere şi aici nişte bani, pentru că nu poţi să te lupţi cu forţele răului pe stomacul gol. Până la urmă, e o taxă de protecţie, pe care merită s-o plăteşti, mai ales că preoţii noştri sunt foarte buni în lupta cu Diavolul. Poate că nu se interesează dacă credincioşii ăia udaţi cu agheazmă şi îndopaţi cu anafură au ce să mănânce a doua zi, dar sigur are grijă să-l alunge pe Satana până şi din frigider.

Dar aşa se întâmplă când ai un salariu fix, de la stat. Ai liniştea necesară să te lupţi cu Diavolul şi să mai ceri şi bani pentru asta. Poate că, dacă şi-ar da seama că depind de donaţiile credincioşilor, şi-ar mai reconsidera un pic strategia şi s-ar implica mai mult în viaţa comunităţii. Să nu credeţi că se va întâmpla vreodată asta, pentru că politicienii au nevoie de preoţi. Mai