După cinci ani de când în piaţa de bricolaj se construiesc scenarii de criză, Capital a tras linie, iar calculul arată cam așa: consolidare în loc de extindere, venituri înjumătăţite şi o piaţă a construcţiilor tot prăbuşită, şi tot cu zero şanse de revenire în viitorul apropiat. Sigur, există şi excepţii de la regulă

Un optimist discută cu un pesimist despre criză. ­„Ce-o să ne facem, că o să ajungem să cerşim cu toţii...“ - spune optimistul. La care pesimistul răspunde: „De la cine?“. Gluma, spusă - în 2009, la intrarea pe piaţa din Bucureşti - de Dragoş Pavăl, care deţine, alături de fratele său, Adrian, compania Dedeman, devenită, între timp, nr. 1 în bricolaj, cu vânzări de 540 mil. euro anul trecut, pare să sintetizeze modul în care băcăuanul a abordat criza. Adresându-se celor care îşi fac în regie proprie o casă - pe segmentul de vânzări directe către micul consumator - „Do It Yourself“ (DIY), iar cei mai loviţi de criză sunt distribuitorii care furnizează materiale de construcţii pentru proiecte imobiliare mari („B2B“) -, se pare că oamenii nu s-au oprit din lucrări şi „cum-necum s-au descurcat şi cu banii“, după cum constata Pavăl. Dovadă că vânzarea directă şi încasarea rapidă, în magazin, spre deosebire de termenele de plată ale proiectelor corporate, a ajutat în această perioadă, Dedeman a fost singura mare companie din acest domeniu care s-a extins într-un ritm accelerat tocmai pe timp de criză.

Și există o evidenţă a cifrelor: compania a intrat în criză cu 12 magazine, iar acum numără 30, în urma unor investiţii de peste 170 mil. euro (nota bene: în 2008, când principalii concurenţi - Praktiker şi Bricostore - deschideau câte cinci magazine, Dedeman a finalizat două investiţii. Ulterior, Dedeman a deschis 16 unităţi, în timp ce Praktiker şi Bricostore doar câte două). Mai departe, viziunea lui Dragoş Pavăl e „să ne extindem în co