Râul Mureş este cea mai importantă apă care traversează judeţul nostru, urmat de Târnava. O apă cu un nume predestinat să fie purtat de meleagurile noastre. Puţini ştiu povestea din spatele denumirii râului Mureş.

Provenind din latinul Maris, un nume de fată care înseamnă ”a mării”, Mureşul se bucură de o bogată istorie cu caracter religios. Dealtfel, expresia latină ”stella maris” (steaua mării) face referire la Fecioara Maria.

Romanii considerau că apa râului este una extrem de bogată, dătătoare de viaţă şi astfel i-au acordat o importanţă aproape religioasă. Încă din perioada antichităţii, râul Mureş a fost o cale navigabilă foarte intens folosită atât pentru traficul comercial cât şi în scop strategic, devenind o adevărată autostradă a zonei de la Nord de Dunăre.

Menţionat de Herodot încă din anul 484 î.Ch. (cu 4 secole înainte de crearea “Drumului Mătăsii”), sub denumirea de Maris, Mureşul este, după Dunăre, al doilea râu al României ca lungime (761 kilometri) şi ca suprafaţă hidrografică (27.890 kilometri pătraţi). În timpul războaielor daco-romane controlul Mureşului a constituit una din manevrele militare cheie, pe care armata romană s-a străduit să o obţină pentru a avea un avantaj asupra sistemului defensiv al Regatului Dacic.

De la intrarea în judeţul nostru, la Ciobotani, şi până la ieşire, în Cheţani, râul Mureş străbate o distanţă de 180 de kilometri, fiind de departe cea mai importantă apă a judeşului.

Denumire cu origini slavone pentru Târnava?

Târnăveniul este oraşul mureşean care a fost botezat după numele râului care, cu 249 de kilometri, este cel mai mare afluent al râului Mureş. Râul Târnava se formeaza la Blaj, din Târnava Mare şi Târnava Mică, şi după ce străbate 28 de kilometri se varsă în râul Mureş.

Cum era de aşteptat, afluentul principal al Mureşului nu se